1 – Alegerea calibrului,cartușului pentru long range

In aceasta prima postare voi trata prima dilema a celui/celei care vrea sa practice tirul la distanta , ce calibru sa aleg pentru arma folosita in acest scop?

O sa merg pe premisa ca sunteți in căutarea unui cartuș care va fi folosit exclusiv pentru tir, nu voi lua in considerare folosirea acestei arme la vânătoare motiv pentru care voi ignora energia dezvoltata de diversele muniții, nu voi lua in considerare munițiile folosite la vânătoare cu excepția celor care pot fi folosite cu succes și pentru tragerile la mare distanta (long range sunt catalogate distantele de peste 600 m, cele sub 600 m sunt catalogate drept distante scurte sau medii).

Pentru o mai buna înțelegere și pentru evitarea confuziilor începem cu un mic glosar de termeni.

• calibru – diametrul glonțului
• cartuș in calibrul X – combinația dintre un glonț de un anumit calibru și un tub cartuș de o anumita forma și dimensiune împreuna cu pulberea și capsa pe care le conține

In alegerea calibrului voi tine seama de urmatoarele criterii:

– disponibilitatea
– balistica exterioara și balistica interioara

Disponibilitatea

In acest moment cele mai populare calibre folosite pentru tragerile la distanta in diverse competiții de tir sunt in ordinea mărimii .243 (6 mm), .264 (6.71 mm ,popular 6.5 mm), .284 (7.2 mm, popular 7 mm), .308 (7.62 mm), .338 (8.58 mm).

Va întrebați poate de ce aceste calibre? Veti vedea in rândurile de mai jos faptul ca o parte din ele au niște caracteristici tehnice ideale pentru trasul la distanta iar altele datorita diverselor conjuncturi au ajuns sa fie istoric/traditional folosite in tirul la distanta.

• .243 (6 mm) – este favoritul trăgătorilor de benchrest, considerat de multi drept cel mai precis glonț produs de om, este deținătorul a zeci de recorduri mondiale și naționale de precizie. Este in general folosit in competițiile de distanta medie pana in 600 m.
• .264 (6.5 mm) – un veteran intre calibre, este folosit de mai bine de 120 de ani in armele cu glonț in special din Europa, pe plan mondial in ultimii 10-15 ani a prins din nou la public popularitatea acestui calibru este in creștere in rândurile practicanților de LR, acest lucru se datorează balisticii deosebite pe care o au gloanțele in acest calibru dar și faptului ca in acești ani au fost dezvoltate cartușe in calibrul .264 deosebit de eficiente și precise.Este utilizat in competițiile unde distantele de tragere depășesc 600 m deoarece asa cum veți vedea in testele comparative de mai jos oferă unele avantaje fata de .243 .
• .284 (7 mm) – este un calibru utilizat de foarte multa vreme de vânători, este un calibru care se încadrează intre .264 și .308 și vine cu avantaje concrete raportate la cele doua, balistica mai buna decât proiectilele in .264 (6.5 mm) și cele in .308 dar in general produce un recul mai mic decât .308-urile.Amintesc faptul ca in cartușele non magnum durata de viata a țevilor in acest calibru este mai buna decât in cazul armelor in calibrul .264 (6.5mm).
• .308 (7.62mm) – este un alt calibru cu o lunga istorie in armele militare și civile este probabil cel mai utilizat calibru din lume, in competițiile de tir cu excepția celor limitate la acest calibru in ultimii ani a suferit o masiva scădere in popularitate acest lucru se datorează faptului ca gloanțele in acest calibru nu au o balistica atât de buna și in general armele cu țevi in acest calibru produc mai mult recul decât cele in 6.5 mm sau 7mm.
• .338 – utilizat initial in armele de vânătoare pentru vânatul mare și vânatul periculos unde era nevoie de un calibru care sa dezvolte energie mare, cartușele in acest calibru utilizate la vânătoare dezvolta aceste energii la distante scurte vânătorești, după 200 m balistica nu mai este una notabila, mult mai târziu prin anii ’80 au fost dezvoltate proiectile și cartușe care utilizează aceste proiectile cu destinația snipping pentru armatele diverselor tari, datorita balisticii de excepție civilii utilizează acest calibru in competițiile de tir la distanta mult peste 1000 m sau acolo unde se dorește un avantaj consistent fata de calibrele standard.

Deoarece in Romania suntem limitați la folosirea muniției de fabrica haideți sa vedem ce cartușe in aceste calibre găsim și pentru care dintre ele avem acces la muniție in magazinele din tara.
Cum in Romania nu avem armurieri capabili sa construiască o arma am introdus un criteriu suplimentar in existenta armelor de fabrica in acest cartuș in respectivul calibru.
Pentru criteriile legate de muniția și armele de fabrica vor da cate un punct, pentru numărul producătorilor de muniție vom da un număr de puncte egal cu numărul producătorilor de muniție prezenți in Romania dar nu mai mult de 5 puncte.

.243 (6 mm)

.264 (6.5 mm)

.284 (7 mm)

.308

.338

Consider ca pentru următoarea etapa de analiza se califica doar acele calibre care au cumulat cel putin 4 puncte in tabelele de mai sus adică calibrele pentru care găsim arme și muniții in Romania, dacă printre cele care au cumulat 3 puncte sunt calibre de interes pentru dumneavoastră va rog sa specificați acest lucru in secțiunea de comentarii și voi introduce acele calibre in analiza legata de balistica.

Balistica exterioara și balistica interioara

In aceasta secțiune voi face o analiza bazata pe balistica exterioara a catusului adică pe traiectoria proiectilului si câteva estimări bazate pe balistica interioara mai exact referiri la durata de viata estimata a respectivului cartuș.

Legat de balistica exterioara a proiectilelor folosite in tirul la distanta doua componente sunt definitorii fiecărui cartuș într-un anumit calibru și voi folosi aceste doua componente pentru evaluarea limitelor si departajarea cartușelor calificate in etapa disponibilitate (cu 2 excepții, la cererea cititorilor am introdus in comparație 223 Rem și 6 Creed).

Nu consider traiectoria pe verticala sau razanta cum mai este denumita popular un factor esențial in alegerea cartușului, de ce ? deoarece astăzi calculatoarele balistice sunt un accesoriu banal și capabile sa calculeze foarte precis corecțiile necesare pentru lovirea țintelor la distanta și pentru ca oricum se trage la distante mari care impun reglaje pe turete sau corecții pe reticuli. Razanta este poate de interes la probele contra timp la distante scurte – medii 300m-500m când se angajează tinte aflate la distante necunoscute dar aceste aspecte vor fi tratate intr-o alta postare.

Care sunt cele trei componente care pot face diferența intre doua cartușe?

Deviația laterala sub influenta vântului – este corecția cel mai dificil de gestionat in timpul tragerilor la distanta deoarece de puține ori viteza și direcția vântului sunt constante, trăgătorul trebuie sa fie tot timpul atent la orice schimbare de viteza sau direcție, sa intuiască aceste schimbări pe toată traiectoria glonțului. Un glonț care are o balistica mai buna va fi deviat mai putin de vânt și șansele ca tinta sa fie lovita sunt mai mari in comparație cu un glonț cu o balistica mai putin buna.

Distanta la care proiectilul intra in transonic – este distanta la care viteza glonțului scade sub 1.2 x viteza sunetului = 410 m/s (1.2×340=408m/s). Acest prag este de referința deoarece sub aceasta viteza glonțul începe sa se destabilizeze,la proiectilele moderne aceasta destabilizare este mai atenuata și traiectoria încă poate fi calculata cu acuratețe. Distanta la care viteza glonțului scade sub 410 m/s este considerata ca limita de sus de încredere si repetabilitate a respectivului cartuș,o zona sigura, confortabila. Spre exemplu dacă un glonț in calibrul .308 lansat dintr-un cartuș .308 Winchester la distanta de 770 m ajunge sa aibe o viteza de 408 m/s putem spune ca acest proiectil este foarte repetabil și traiectoria lui poate fi calculata precis pana la 770 m, după aceasta distanta (nu este neapărat o regula mai ales astăzi in era radarelor Doppler și a calculatoarelor balistice 4 DOF si 6 DOF) pentru tintele de peste 800 m este probabil sa veți nevoie de truing adică de ajustarea traiectoriei calculata de calculatorul balistic cu date reale culese in poligon.

Distanta pana la care proiectilul este supersonic – este distanta la care viteza glonțului scade sub viteza sunetului pe care o vom considera de 340 m/s. La fel ca și la transonic este distanta după care avem nevoie de o noua ajustare a traiectoriei (voi aborda acest subiect pe larg intr-o postare viitoare). De menționat însa este faptul ca după aceasta limita unele proiectile au comportament eratic, nu mai sunt repetabile, nu au o traiectorie stabila.

Am făcut calculele prezentate in tabelul de mai jos folosind datele publicate de producătorii de muniție, din armele dumneavoastră este posibil sa obțineți rezultate diferite (viteza la gura țevii poate fi diferita, coeficientul balistic poate fi ușor diferit de valoarea publicata de producător) despre arme și aceste diferențe vom vorbi cu alta ocazie scopul acestui tabel este acela de a avea un set de date care sa faciliteze comparația intre mai multe cartușe care folosesc gloanțe in anumite calibre.
Producătorii de muniție aleși sunt cei prezenți in Romania, am favorizat Hornady in aceste comparații deoarece este un producător de muniție de calitate si in plus importatorul acestei muniții in Romania domnul Radu Bichis este un practicant al tirului la distanta, un apropiat al comunității long range din Romania.
Condițiile atmosferice considerate la realizarea acestor calcule balistice sunt conditiile medii anuale pentru tara noastră.

Temperatura : 15 C
Presiunea atmosferica : 966 mb
Umiditatea relativa : 50 %
Viteza vântului : 1 m/s
Direcția vântului : full value (ora 3 sau ora 9)

Ce putem observa din acest tabel?
In coloana Deviatia vt. 500 si Deviatia vt. 500 avem valoarea cu care este deviat glonțul la 500 m respectiv 1000 m in condițiile atmosferice prezentate mai sus exprimata in unități unghiulare MIL și in centimetri. Din aceste informații ne putem da seama care cartuș este mai eficient,cel care reușește sa lanseze proiectilele cat mai aproape de tinta, care este cel care răspunde mai bine nevoilor noastre, care este cartușul cu care avem mai mult de muncit noi ca trăgători pentru a lovi tinta.
In coloana Transonic avem distanta la care proiectilul intra in zona transonica.
In coloana Subsonic avem distanta la care proiectilul intra sin zona subsonica.

Va rog sa nu confundați aceste distante cu niște ziduri imaginare de care glonțul se lovește și cade, aceste distante sunt cele care definesc zona de confort a unui anumit cartuș/glonț, se poate trage mai departe de atât? Desigur! Insa cu cat tinta este amplasata mai departe de aceste distante cu atât va fi mai greu sa o loviți.

Ce putem deduce din graficul de mai sus legat de deviația la vânt? Daca spre exemplu ne dorim sa lovim o tinta metalica cu diametrul de 30 cm aflata la 500 m,folosind 308 Win, observam ca in medie acest cartuș este deviat (de un vânt cu viteza de 1 m/s) cu 13 cm, asta înseamna ca dacă țintim centrul tintei zona de eroare este de doar 15 cm stânga/dreapta dacă vântul se întețește sau scade cu 1 m/s fata de valoarea estimata vom rata cu succes tinta, așadar in cazul acestui cartuș acuratețea trăgătorului in estimarea vântului trebuie sa fie mai buna de 1 m/s. Daca încercați sa loviți aceiași tinta cu 300 Norma care este deviat cu doar 7 cm la 500m deducem ca la acest cartuș trăgătorul va putea sa gresesca mai mult in aprecierea vântului, chiar si o modificare de 2m/s in viteza vântului nu va opri glonțul sa lovească tinta.

Concluzie
Va sfătuiesc ca la alegerea cartușului pentru tirul la distanta sa va orientați doar spre cele disponibile in rafturile magazinelor noastre altfel procurarea muniției poate fi o adevărata aventura ….chiar una costisitoare și mâncătoare de timp și nervi.

Încercați sa alegeți cel mai “mic” cartuș care poate răspunde nevoilor dumneavoastră, când spun mic ma refer atât la capacitatea tubului (este de preferat un cartuș standard unui magnum, cel din urma va avea un recul mai mare, va fi mai costisitor și cu o durata de viata a țevii mai mica) cat și la diametrul glonțului folosit.

In funcție de telurile dumneavoastră legate de distantele la care vreți sa trageți va recomand sa alegeți doar dintre cartușele la care distanta maxima la care doriți sa angajați tine este cel mult in zona de transonic, pana la atingerea pragului subsonic.

Spre exemplu dacă ne uitam la .243 Win vedem ca la 802 m intra in transonic și la 984 m in subsonic, pentru lovirea unei tinte aflate la 1000 m este la limita de sus a capacității sale, motiv pentru care va recomand sa va uitați la un cartuș intr-un calibru mai mare de exemplu la ceva in .264 (6.5 mm) ca de exemplu 6.5 Creedmoor la care putem observa faptul ca pana la 1023 m este foarte confortabil și abia după 1200 m intra in subsonic așadar este mai potrivit pentru angajarea țintelor aflate la 1000 m și peste 1000 m decât un .243 Win.

Acestea sunt considerentele după care eu fac alegerile cartușelor pe care le trag, in partea a doua voi expune modul in care aleg glonțul pe care doresc sa-l o folosesc la tragerile la mare distanta.

Dacă aveți alte propuneri sau întrebări legate de subiectul discutat aici va rog sa comentați,sa adresați întrebări mai jos in secțiunea rezervata comentariilor.

Spor in toate!
Ovidiu Mihailescu